Warning: session_start(): open(/var/cpanel/php/sessions/ea-php56/sess_2gprkcfrq3brkntjouvummf2a4, O_RDWR) failed: Disk quota exceeded (122) in /home/sarii/public_html/system/library/session.php on line 12Warning: session_start(): Cannot send session cache limiter - headers already sent (output started at /home/sarii/public_html/index.php:57) in /home/sarii/public_html/system/library/session.php on line 12 Primăria comunei Valea Sării | Strategie Comuna Valea Sarii

Strategie Comuna Valea Sarii

Cuvânt înainte
Comuna Valea Sării, asemenea majorităţii localităţilor din România, trece printrun
amplu proces de restructurare şi reorientare, atât în plan economic, cât şi social,
care a schimbat semnificativ viaţa locuitorilor săi. Deşi această tranziţie este adesea
una dureroasă, comunitatea noastră a reuşit să depăşească momentele critice păstreze
intactă identitatea pas cu pas în cei aproape 400 de ani de existenţă, şi să privească cu
încredere spre viitor.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI VALEA SĂRII reprezintă un pas
spre calea lungă a integrării şi de aceea trebuie să valorificăm pe deplin şansele pe
care ni le oferă acest moment pentru a stabili direcţiile viitoare de dezvoltare.
Această strategie reprezintă o previziune realistă şi un program de dezvoltare
pentru următorii ani. Activitatea de realizare a stratgiei a presupus un proces
participativ, a urmărit atent identificarea unui echilibru între diferite priorităţi, factori
interesaţi şi nevoile comunităţii. S-au stabilit împreunăprincipale politici şi acţiuni, cu o
deosebită importanţă pentru dezvoltarea viitoare a comunei noastre. De la început am
fost conştienți că Administraţia Locală are obligaţia să propună comunităţii programe
pentru incluziune socială şi dezvoltare durabilă a zonei.
Vă reamintesc că scopul acestei strategii este de a demara şi finaliza proiectele
prin care vom reuşi să dezvoltăm comuna pe care o reprezentăm. Proiectele pe care
le-am întreprins până acum şi cele viitoare sunt făcute pentru a îmbunătăţi viaţa
locuitorilor comunei Valea Sării.
Vă invit să parcurgeţi această Strategie de Dezvoltare ca pe o carte de vizită a
Comunei noastre şi ca o expresie a ambiţiilor unei comunităţi care priveşte optimist
către un viitor.
Vreau să vă mulţumesc şi să vă asigur că ne vom bucura împreună de fiecare
proiect finalizat.
Primarul Comunei Valea Sării
MARCU VALENTIN
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
2
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA VALEA SĂRII
Cuprins
Capitolul/ subcapitolul Pagina
CUVÂNT ÎNAINTE 1
CAPITOLUL I
PLANIFICAREA STRATEGICĂ DEZVOLTARE DURABILĂ
TEORII, CONCEPTE, DEFINIŢII
4
1. Introducere. Definiții necesare 6
2. Concepte 6
3. Dimensiunile planificării 7
4. Utilizarea planificării strategice 9
5. Tipuri de strategii 12
6. Principii și obiective -Strategia de Dezvoltare Durabilă 14
7. Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României.
Orizonturi 2013-2020-2030
16
a. Provocări cruciale 17
b. Teme inter și trans sectoriale 20
8. Planul de dezvoltare Regională SUD-EST 21
CAPITOLUL II
DESCRIERE COMUNEI VALEA SĂRII
25
1. Consideraţii geografico - istorice generale 26
2. Cadrul geografic natural al comunei Valea Sării 39
Capitolul III
CARACTERISTICI GENERALE
45
III.1 Caracteristici socio-demografice
46
III.2 Infrastructură și dezvoltare economica
51
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
3
III.3 Comuna Valea Sării- parte din Grupul de Acțiune Locală "GAL- Țara
Vrancei"
58
CAPITOLUL IV
ANALIZA SWOT COMUNA VALEA SĂRII
61
1. Aspecte teoretice
62
2. Repere în analiza SWOT comuna Valea Sării
64
CAPITOLUL V
PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE
74
1. Ce este planul de dezvoltare locală? 75
2. Planul de dezvoltare locală 77
3. Direcţii de Acțiune - Obiective - Proiecte 79
4. Proiecte finalizate / proiecte în derulare 84
5. Proiecte prioritare pentru Comuna Valea Sării 85
6. Monitorizarea/evaluarea procesului de implementare a strategiei
de dezvoltare
88
CAPITOLUL VI
RAPORTUL CERCETĂRII SOCIOLOGICE
94
1. Metodologie sociologică 95
2. Analiza focus grup I 96
3. Analiza focus grup II 102
4. Interpretare chestionare 106
ANEXE
1. Chestionar de sondare a opiniei publice 136
2. Listă de prezență focus grup I 140
3. Listă de prezență focus grup II 141
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
4
CAPITOLUL I
PLANIFICAREA
STRATEGICĂ
DEZVOLTARE DURABILĂ
TEORII, CONCEPTE, DEFINIŢII
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
5
CAPITOLUL I
PLANIFICAREA STRATEGICĂ DEZVOLTARE DURABILĂ
TEORII, CONCEPTE, DEFINIŢII
1. INTRODUCERE. DEFINIŢII
Strategia este definită drept cadrul care orientează alegerile, care determină natura şi
direcţia unei comunităţi. Strategia ajută la stabilirea unei direcţii unitare pentru comunitate în
termenii obiectivelor sale operaţionale şi furnizează baza alocării resurselor necesare pentru
orientarea acesteia spre atingerea acestor obiective.Planurile strategice sunt documente
elaborate pe termen lung, care se revizuiesc periodic şi care pun în relaţie eforturile de
planificare a acţiunilor. Un astfel de exerciţiu permite unei comunităţi să realizeze o
prioritizare, o ierarhizare a problemelor în funcţie de resursele disponibile.
Principii de bază în planificarea strategică:
- şansele comunităţii de a avea succes sporesc în cazul când există un plan strategic care
include folosirea oportunităţilor apărute în mediul exterior;
- şansele comunităţii de a avea succes sunt mai mari dacă liderii ei îşi proiectează
perspectiva împreună cu membrii organizaţiei astfel, încât toţi să fie implicaţi în procesul de
realizare a perspectivei.
Strategia de dezvoltare locală reprezintă un instrument participativ care implică
întreaga comunitate şi care are drept scop asigurarea dezvoltării economice. În cele mai multe
cazuri, o strategie de dezvoltare locală este un demers pe termen lung, fiind o proiecţie în
viitor a comunităţii.
Această viziune a comunităţii cu privire la dezvoltarea sa viitoare trebuie să fie
împărtăşită de toţi actorii relevanţi de la nivel local şi transpusă într-un set de obiective
specifice şi un plan concret de acţiuni.
Strategia nu este altceva decât un instrument care permite luarea unei decizii la un
moment dat pe baza evaluărilor anterioare cu caracter justificativ.
Planificarea strategică este un proces sistematic prin care comunitatea, fie ea o
comună, un oraş, un municipiu sau o microregiune agreează anumite priorităţi, care sunt
esenţiale pentru îndeplinirea misiunii ei şi se află în concordanţă cu evoluţia mediului
înconjurător.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
6
2. CONCEPTE
Planificarea este o activitate orientată spre viitor prin care sunt stabilite o serie de
obiective şi a ceea ce trebuie făcut pentru a atinge aceste obiective. În urma planificării se pot
lua decizii cu privire la ce trebuie făcut, când trebuie făcut, cum trebuie făcut şi cine trebuie
să o facă.
Planificarea este un proces care nu se încheie odată cu crearea unui plan, ci continuă cu
implementarea acestuia, ţinându-se cont de faptul că, în etapa de implementare şi control,
planul poate necesita îmbunătăţiri sau modificări menite să îl facă mai eficient.
Relaţia planificării cu alte procese decizionale
Planificarea şi controlul se află în permanentă legătură. Fără control, planificarea nu ar
putea fi implementată cu succes, în timp ce fără planificare, activităţile de control ar fi lipsite
de direcţie: controlul furnizează informaţii în legătură cu eficienţa planurilor de acţiune şi
asigură date de intrare în noul proces de planificare.
Dacă o comunitate nu are o strategie bine definită, va fi obligată să facă faţă
evenimentelor zilnice pe măsură ce acestea apar. Orice modificare va reprezenta o provocare
majoră. Pe de altă parte, în condiţiile existenţei unei strategii, liderii comunităţii şi
comunitatea în ansamblul ei au posibilitatea de a se concentra asupra obiectivelor urmărite şi
ORGANIZARE COORDONARE CONTROL
PLANIFICARE
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
7
asupra acţiunilor care trebuie făcute pentru atingerea acestor obiective. Astfel, prin urmărirea
unor obiective planificate iniţial, resursele din cadrul unei comunităţi pot fi coordonate şi
orientate în mod eficient. Pe parcurs pot apărea modificări, ajustări,însă acestea nu modifică
substanţial obiectivele şi acţiunile prevăzute anterior.
Planificarea trebuie văzută ca fiind un proces ciclic, repetitiv. Orice proces de
planificare constă în stabilirea obiectivelor, planificarea propriu zisă pentru atingerea
acestora, un proces de autocontrol şi un sistem periodic de revizuire, urmat de o evaluare a
rezultatelor şi de decizia de a reîncepe exerciţiul de programare.
Ciclul de viaţă al unui proces de planificare
3. DIMENSIUNIILE PLANIFICĂRII
Orizontul temporal pentru care este conceput un plan strategic este foarte important,
comunităţile putând opta pentru planuri concepute pentru cel mult un an (planuri pe termen
scurt) până la planuri concepute pentru cel puţin cinci ani (planuri pe termen lung).
Identificare
Implementare Finanțare
Evaluare Formulare
Programare
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
8
Dimensiunile planificării
 Planificarea pe termen lung. Planurile pe termen lung sunt cele care acoperă aspecte
complexe din viaţa unei comunităţişi care im plică alocarea unor resurse importante.
 Planificarea pe termen mediu. Planurile pe termen mediu sunt concepute de obicei pe
unul până la trei ani. În timp ce planurile pe termen lung servesc drept îndrumare generale
derivate din procesul planificării strategice, planurile pe termen mediu sunt de obicei mai
detaliate. Datorită faptului că planurile pe termen lung trebuie să ia în calcul un mare număr
de variabile, accentul cade în cadrul multor comunităţi pe planurile pe termen mediu.
 Planificarea pe termen scurt. Planurile pe termen scurt, la fel ca şi cele pe termen
mediu, derivă din cele pe termen lung.
Au un orizont temporal de cel mult un an şi au un impact mai mare asupra activităţii
zilnice a comunităţii decât planurile pe termen mediu sau lung.
În funcţie de autorul demersului de planificare avem de-a face cu planificare de sus în
jos şi planificare de jos în sus, după cum urmează:
 Planificarea de sus în jos (top down) intervine atunci când ideea de a planifica şi
acţiunile cuprinse în planul strategic provin de la nivele ierarhice superioare şi se realizează
pentru planificarea la toate nivelele comunităţii. Acest tip de planificare are anumite carenţe
deoarece chiar acţiunile care par a fi cele mai reuşite pot eşua, datorită faptului că nivelul
Dimensiunile planificării
De sus în jos
De jos în sus
De sus în jos
De jos în sus
Pe termen scurt
Pe termen mediu
Pe termen lung
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
9
ierarhic de vârf care programează nu reuşeşte singur să ţină cont de toate aspectele importante
pentru comunitate.
Planificarea de sus în jos asigură unitate şi comunică viziunea unui anumit nivel
ierarhic, dar nu asigură întotdeauna implicarea celor care trebuie să implementeze ulterior
acţiunile cuprinse în planul de acţiuni.
 Pentru a evita aceste probleme, experţii recomandă implementarea unui proces de
planificare de jos în sus (botoom-up). În această viziune, nivelul ierarhic superior exprimă
ideile de care este interesat (este cel care dă viziunea), iar planificarea propriu-zisă este
realizată de responsabilii de sector sau liderii unui grup de lucru tematic, aceştia fiind mai
aproape de problemele. Un avantaj al planificării de jos în sus, îl constituie creşterea
sentimentului de apartenenţă şi implicare al celor responsabili cu planificarea. Dezavantajul
constă în aceea că dus la extreme, acest procedeu determină o lipsă a coerenţei şi pierderea
viziunii unitare la nivelul comunităţii.
Procesul planificării strategice solicită o atitudine pro-activă,dinamică şi capacitate de
adaptare la schimbări. Despre acest proces putem spune că:
- este strategic pentru că presupune alegerea celei mai optime căi de a răspunde
evoluţiilor unui mediu dinamic;
- este sistematic deoarece presupune urmarea unui proces care este în acelaşi timp
centrat şi productiv;
- implică alegerea unor priorităţi - decizii asupra scopului şimijloacelor atât pe termen
scurt, cât şi pe termen lung;
- presupune construirea unei înţelegeri comune şi aatragerea de partea noastră a
persoanelor interesate în atingerea misiunii.
4. UTILIZAREA PLANIFICĂRII STRATEGICE
În plan intern, planificarea strategică este un proces de reflecţie şi introspecţie care ne
permite să:
 anticipăm schimbările în mediul înconjurător;
 identificăm ameninţările şi oportunităţile existente în jurul comunităţii;
 dezvoltăm strategii care să folosească oportunităţile şi să evite ameninţările;
 identificăm resursele pe care le putem utiliza, acţiunile ce vor fi întreprinse şi
determinăm impactul lor în comunitate;
 alocăm resurse proporţional cu importanţa prevăzute în planul de acţiune.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
10
Tot pe plan intern planificarea strategică poate fi gândită ca instrument de coordonare,
dar şi ca un mijloc de comunicare şi motivare.
Planificarea internă este un instrument de coordonare care ne poate ajuta să:
 definim orientările şi obiectivele strategice ale comunităţii;
 determinăm priorităţile şi cele mai potrivite acţiuni pe care la vom face pe termen
scurt şi mediu.
În ceea ce priveşte utilizarea procesului de planificarea strategică ca un mijloc de
comunicare şi motivare internă aceasta ne permite să:
 informăm membrii comunităţii despre problemele cu care aceasta se confruntă,
dincolo de problemele personale ale fiecăruia;
 stabilim împreună cu membrii comunităţii calea optimă de utilizare a resurselor
umane, materiale şi de altă natură.
În plan extern, planificarea strategică este atât un proces de interogare sistematică a
mediului extern, cât şi un instrument de dialog.
Este un proces de interogare pentru că ne ajută să:
 înţelegem tendinţele ce au impact asupra comunităţii;
 identificăm factorii care conduc aceste tendinţe;
 evaluăm modul în care aceste tendinţe influenţează dinamica oportunităţilor şi
ameninţărilor pentru comunitatea noastră.
Planificarea este un instrument de dialog dintre diferiţi factori de interes şi comunitate
pentru că ne ajută la:
• informarea asupra alegerilor strategice, proiecte şi priorităţi;
• ajungerea la un consens în problema perspectivelor de dezvoltare ale comunităţii şi
priorităţile acesteia;
• demonstrarea că orice membru al comunităţii poate avea un rol efectiv în dezvoltarea
acesteia;
• stabilirea unor relaţii de parteneriat în urma unor analize a competenţelor şi
necesităţilor.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
11
Utilizarea planificării strategice în plan intern
Utilizarea planificării strategice în plan extern
Procesele de reflecţie
şi introspecţie
Instrument de
coordonare
Mijloc de comunicare
PLANIFICARE
STRATEGICĂ
Proces de interogare a
mediului extern
Instrument de dialog
PLANIFICARE
STRATEGICĂ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
12
5 TIPURI DE STRATEGII
Principalele tipuri de strategii promovate de instituţii publice sunt:
 strategii de dezvoltare sunt acele documente realizate la nivel local, judeţean, regional
sau naţional prin care sunt stabilite anumite priorităţi, prevăzute acţiuni pentru îndeplinirea
lor şi alocate resurse.
 strategii de transformare sunt acele documente care apar ca o necesitate firească care
decurge din noile condiţii existente într-un domeniu distinct de activitate. Strategia de
transformare va sta la baza elaborării tuturor celorlalte strategii, concepţii.
 planuri de acţiune şi de implementare dintr-un domeniu de activitate. Astfel de
strategii apar cu precădere în domeniul militar. De exemplu, strategia de transformare a
armatei din România.
 strategii de protecţie sunt acele documente care apar din dorinţa de a fi protejat cu
privire la anumite evoluţii neprevăzute ale domeniului de activitate. Putem vorbi de Strategia
de protecţie a drepturilor de autor, Strategia Naţională de Protecţie Civilă, etc.
 strategii politice. Termenul de „strateg politic" a fost inventat în Statele Unite ca parte
a unui proces prin care tehnici de analiză şi cercetare sociologică şi de manipulare mediatică
utilizate în marketingul comercial au fost transferate în zona campaniilor electorale. Orice
partid politic are o strategie, în care în mod obligatori apare ţelul său: cucerirea puterii.
Conceptul de dezvoltare durabilă (sustenabilă) s-a cristalizat în timp, pe parcursul mai
multor decenii, în cadrul unor dezbateri ştiinţifice aprofundate pe plan internațional şi a
căpătat valențe politice precise în contextul globalizării.
În istoria recentă, prima semnalare a faptului că evoluțiile economice şi sociale ale
statelor lumii şi ale omenirii în ansamblu nu mai pot fi separate de consecințele activităţii
umane asupra cadrului natural s-a făcut în raportul din 1972 al Clubului de la Roma intitulat
Limitele creşterii (Raportul Meadows). Documentul sintetiza datele privind evoluția a cinci
parametri (creşterea populației, impactul industrializării, efectele poluării, producția de
alimente şi tendințele de epuizare a resurselor naturale), sugerând concluzia că modelul de
dezvoltare practicat în acea perioadă nu poate fi susținut pe termen lung. Problematica
raporturilor dintre om şi mediul natural a intrat în preocupările comunităţii internaționale
începând cu prima Conferința a ONU asupra Mediului (Stockholm, 1972) şi s-a concretizat în
lucrările Comisiei Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare, instituite în 1985. Raportul acestei
Comisii, prezentat în 1987 de G. H. Bruntdland şi intitulat Viitorul nostru comun a oferit
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
13
prima definiție acceptată a dezvoltării durabile ca fiind „o dezvoltare care satisface nevoile
generației actuale fără a compromite şansele viitoarelor generații de a-şi satisface
propriile nevoi". Conceptul de dezvoltare durabilă reprezintă rezultatul unei abordări
integrate a factorilor politici şi decizionali, în care protecția mediului şi creşterea economică
pe termen lung sunt considerate complementare şi reciproc dependente.
De la acest punct, problemele complexe ale dezvoltării durabile au căpătat o dimensiune
politică globală, fiind abordate la cel mai înalt nivel la Conferința Mondială pentru Mediu şi
Dezvoltare Durabilă de la Rio de Janeiro (1992), la Sesiunea Specială a Adunării Generale
ONU şi adoptarea Obiectivelor Mileniului (2000) şi la Conferința Mondială pentru
Dezvoltare Durabilă de la Johannesburg (2002). S-au conturat, astfel, programe concrete de
acțiune la nivel global şi local (Agenda 21 Locală) conform dictonului „să gândim global şi
să acționam local".
În cadrul acestui proces au fost adoptate o seamă de convenții internaționale care
stabilesc obligații precise din partea statelor şi termene stricte de implementare privind
schimbările climatice, conservarea biodiversităţii, protejarea fondului forestier şi zonelor
umede, limitarea folosirii anumitor produse chimice, accesul la informații privind starea
mediului şi altele, care conturează un spațiu juridic internațional pentru aplicarea în practică a
preceptelor dezvoltării durabile.
Se recunoaşte astfel, că Terra are o capacitate limitată de a satisface cererea crescândă
de resurse naturale din partea sistemului socio-economic şi de a absorbi efectele distructive
ale folosirii lor. Schimbările climatice, fenomenele de eroziune şi deşertificare, poluarea
solului, apei şi aerului, reducerea suprafeței sistemelor forestiere tropicale şi a zonelor umede,
dispariția sau periclitarea existenței unui număr mare de specii de plante şi animale terestre
sau acvatice, epuizarea accelerată a resurselor naturale neregenerabile au început să aibă
efecte negative, măsurabile, asupra dezvoltării socioeconomic şi calităţii vieții oamenilor în
zone vaste ale planetei.
Conceptul de dezvoltare durabilă are ca premisă constatarea că civilizația umană este un
subsistem al ecosferei, dependent de fluxurile de materie şi energie din cadrul acesteia, de
stabilitatea şi capacitatea ei de autoreglare. Politicile publice care se elaborează pe această
bază urmăresc restabilirea şi menținerea unui echilibru rațional, pe termen lung, între
dezvoltarea economică şi integritatea mediului natural în forme înțelese şi acceptate de
societate.
Pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene, dezvoltarea durabilă nu este una
dintre opțiunile posibile, ci singura perspectiva raționala a devenirii naționale, având ca
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
14
rezultat statornicirea unei noi paradigme de dezvoltare prin confluența factorilor economici,
sociali şi de mediu.
ETAPELE PLANIFICARII STRATEGICE
7. PRINCIPII ȘI OBIECTIVE - STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ
„Conceptul de „dezvoltare durabilă", a luat naştere din necesitatea găsirii răspunsurilor
la întrebări precum:
 Cum putem concilia progresul economic şi social fără a pune în pericol echilibrul natural
al planetei?
 Cum putem repartiza bogăţia între ţările dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate?
 Cum putem asigura un trai decent unui număr însemnat de milioane oameni aflaţi în
pericol, în regiunile în care planeta suferă în urma exploatărilor excesive a resurselor
naturale?
 Cum putem acţiona în vederea asigurării generaţiilor viitoare unui biosistem sănătos?"
Principiile Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene:
 Promovarea şi protecţia drepturilor fundamentale ale omului;
 Solidaritatea în interiorul generaţiilor şi între generaţii;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
15
 Cultivarea unei societăţi deschise şi democratice
 Informarea şi implicarea activă a cetăţenilor în procesul decizional;
 Implicarea mediului de afaceri şi a partenerilor sociali;
 Coerența politicilor şi calitatea guvernării la nivel local, regional, naţional şi global;
 Integrarea politicilor economice, sociale şi de mediu prin evaluări de impact şi consultarea
factorilor interesaţi;
 Utilizarea cunoştinţelor moderne pentru asigurarea eficienţei economice şi investiţionale;
 Aplicarea principiului precauţiunii în cazul informaţiilor ştiinţifice incerte;
 Aplicarea principiului "poluatorul plăteşte".
Obiective ale Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene:
 Protecţia mediului, prin măsuri care să permită disocierea creşterii economice de impactul
negativ asupra mediului
 Echitatea şi coeziunea socială, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversităţii
culturale, egalităţii de şanse şi prin combaterea discriminării de orice fel;
 Prosperitatea economică, prin promovarea cunoaşterii, inovării şi competitivităţii pentru
asigurarea unor standarde de viaţă ridicate şi unor locuri de muncă abundente şi bine
plătite;
 Îndeplinirea responsabilităţilor internaţionale ale UE prin promovarea instituţiilor
democratice în slujba păcii, securităţii şi libertăţii, a principiilor şi practicilor dezvoltării
durabile pretutindeni în lume.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
16
7 STRATEGIA NAŢIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ A ROMÂNIEI
"În anul 2008, a fost elaborată Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a
României Orizonturi 2013-2020-2030 având ca motto ideea "Menţine sănătos ceea ce te
menţine sănătos", document aprobat prin H.G. nr. 1460 din 12 noiembrie 2008, publicată în
Monitorul Oficial nr. 824 din 8 decembrie 2008. Strategia recomanda mecanisme specifice la
nivelul autorităţilor centrale, locale dar şi la nivelul societăţii civile, sub egida Academiei
Romane, pentru monitorizarea implementării obiectivelor stabilite."
"Documente programatice şi strategii sectoriale elaborate pre- şi post-aderare ca baza de
referinţă pentru Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi
2013-2020-2030:
-Tratatul de Aderare România - Uniunea Europeană;
- Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 (PND);
- Planul Naţional de Dezvoltare al României 2014 -2020 (PNDR)
- Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 (CSNR);
- Contract/Acord de Parteneriat (CAP) 2014 - 2020
- Programul Naţional de Reformă;
- Programul de Convergenţă;
- Strategie post-aderare a României;
- Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului."
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
17
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ (SDD): TEME, DOMENII,
OBIECTIVE UE, OBIECTIVE RO
a. Provocări cruciale
1. Schimbările climatice şi energia curată
Obiectiv general
SDD/UE: Prevenirea
schimbărilor climatice prin
limitarea emisiilor de gaze
cu efect de seră, precum şi
a efectelor negative ale
acestora asupra societăţii şi
mediului.
Orizont 2020. Obiectiv naţional: Asigurarea funcţionarii
eficiente şi în condiţii de siguranţă a sistemului energetic
naţional, atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa
intensităţii şi eficienţei energetice; îndeplinirea obligaţiilor
asumate de România în cadrul pachetului legislativ
„Schimbări climatice şi energie din surse regenerabile" şi la
nivel internaţional în urma adoptării unui nou acord global în
domeniu; promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la
efectele schimbărilor climatice şi respectarea principiilor
dezvoltării durabile.
Orizont 2030. Obiectiv naţional: Alinierea la performanţele
medii ale UE privind indicatorii energetici şi de schimbări
climatice; îndeplinirea angajamentelor în domeniul reducerii
emisiilor de gaze cu efect de seră în concordanţă cu
acordurile internaţionale şi comunitare existente şi
implementarea unor măsuri de adaptare la efectele
schimbărilor climatice.
2. Transport durabil
Obiectiv general SDD/UE:
Asigurarea că sistemele de
transport să satisfacă nevoile
economice, sociale şi de
mediu ale societăţii,
reducând, în acelaşi timp, la
minimum impactul lor
nedorit asupra economiei,
societăţii şi mediului.
Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu
actual al UE în privinţa eficienţei economice, sociale şi de
mediu a transporturilor şi realizarea unor progrese
substanţiale în dezvoltarea infrastructurii de transport.
Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea de nivelul
mediu al UE din acel an la toţi parametrii de bază ai
sustenabilităţii în activitatea de transporturi.
3. Producţie şi consum durabile
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
18
Obiectiv general SDD/UE:
Promovarea unor practici de
consum şi producţie
sustenabile.
Orizont 2020. Obiectiv naţional: Decuplarea creşterii
economice de degradarea mediului prin inversarea raportului
dintre consumul de resurse şi crearea de valoare adăugată şi
apropierea de indicii medii de performanţă ai UE privind
sustenabilitatea consumului şi producţiei.
Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea de nivelul
mediu realizat la acea dată de ţările membre UE din punctul
de vedere al producţiei şi consumului durabile.
4. Conservarea şi gestionarea resurselor natural
Obiectiv general SDD/UE:
Îmbunatăţirea gestionarii
resurselor naturale şi
evitarea exploatării lor
excesive, recunoaşterea
valorii serviciilor furnizate
de ecosisteme.
Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu
actual al ţărilor UE la parametrii principali privind
gestionarea responsabilă a resurselor naturale.
Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea semnificativă
de performanţele de mediu ale celorlalte state membre UE
din acel an.
5. Sănătatea publică
Obiectiv general SDD/UE:
Promovarea unor servicii
medicale de calitate în
condiţii de egalitate şi
îmbunătăţirea protecţiei
împotriva ameninţărilor la
adresa sănătăţii.
Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea unor parametri
apropiaţi de nivelul mediu actual al stării de sănătate a
populaţiei şi al calităţii serviciilor medicale din celelalte state
membre ale UE; integrarea aspectelor de sănătate şi
demografi ce în toate politicile publice ale României."
Orizont 2030. Obiectiv naţional: Alinierea deplină la
nivelul mediu de performanţă, inclusiv sub aspectul finanţării
serviciilor de sănătate, al celorlalte state membre ale UE.
6. Incluziunea a demografia şi migraţia
Obiectiv general SDD/UE:
Crearea unei societăţi bazate
pe incluziunea socială prin
luarea în considerare a
solidarităţii între generaţii şi
în interiorul lor şi asigurarea
Orizont 2020. Obiectiv naţional: Promovarea consecventa,
în noul cadru legislativ şi instituţional, a normelor şi
standardelor UE cu privire la incluziunea socială, egalitatea
de şanse şi sprijinirea activă a grupurilor defavorizate;
punerea în aplicare, pe etape, a Strategiei Naţionale pe
termen lung privind populaţia şi fenomenele migratorii.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
19
creşterii calităţii vieţii
cetăţenilor că o condiţie a
bunăstării individuale
durabile.
Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea semnificativă
de nivelul mediu al celorlalte state membre ale UE în privinţa
coeziunii sociale şi calităţii serviciilor sociale.
7. Sărăcia globală şi sfidările dezvoltării durabile
Obiectiv general SDD/UE:
Promovarea activă a
dezvoltării durabile la nivel
global şi asigurarea punerii
de acord a politicilor interne
şi externe ale Uniunii
Europene cu principiile
dezvoltării durabile şi
angajamentele sale în
această privinţă.
Orizont 2020. Obiectiv naţional: Conturarea domeniilor
specifice de aplicare a expertizei şi resurselor disponibile în
România în slujba asistentei pentru dezvoltare, şi alocarea în
acest scop a circa 0,50% din venitul naţional brut."
Orizont 2030. Obiectiv naţional: Alinierea completă a
României la politicile Uniunii Europene în domeniul
cooperării pentru dezvoltare, inclusiv din punctul de vedere al
alocărilor bugetare ca procent din venitul naţional brut.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
20
b. Teme inter- şi trans-sectoriale
1. Educaţie şi formare profesională
Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu de performanţă UE în
domeniul educației şi formării profesionale, cu excepta serviciilor în mediul rural şi pentru
grupurile dezavantajate, unde ţintele sunt cele ale UE pentru 2010.
Orizont 2030. Obiectiv naţional: Situarea sistemului de învăţat şi formare profesională
din România la nivelul performanţelor superioare din UE; apropierea semnificativă de
nivelul mediu al UE în privinţa serviciilor educaţionale oferite în mediul rural şi pentru
persoanele provenite din medii dezavantajate sau cu dizabilităţi.
2. Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, inovarea
Orizont 2020. Obiectiv naţional general: Încadrarea cercetării româneşti în fluxul
principal al evoluţiilor ştiinţifice şi tehnologice din UE; generalizarea activităţilor
inovative; apariţia unor centre de excelentă cu impact internaţional.
Orizont 2030. Obiectiv naţional general: Statornicirea principalelor elemente ale
societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere; contribuţii esenţiale ale cercetării româneşti la
realizarea obiectivelor complexe ale dezvoltării durabile.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
21
8. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A REGIUNII SUD-EST
PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2014-2020
PRIORITĂȚI DE DEZVOLTARE
Viziunea strategică şi obiective Strategiei de dezvoltare a Regiunii Sud-Est vor putea
fi realizate pe deplin doar printr-o abordare integrată care va permite adoptarea de politici
sectoriale cât mai apropiate de nevoile teritoriului. În acest sens, proiectele integrate
reprezintă principalul instrument de realizare a acestui model de programare. Nevoia de a
urma metoda integrării teritoriale reiese cu precădere din consultările şi dezbaterile cu
reprezentanţii parteneriatului economic, social şi administrativ de la nivel judeţean. La acest
nivel există o conştientizare a importanţei instrumentelor operaţionale care permit realiza rea
unor iniţiative comune capabile să valorifice cât mai bine resursele şi potenţialul
comunităţilor şi a teritoriilor.
În acelaşi timp, proiectele integrate reprezintă modalitatea cea mai adecvată pentru
promovarea conceptului dezvoltării "de jos în sus", concept pe care Regiunea de Dezvoltare
Sud Est doreşte să îl promoveze cu prioritate.
Proiectele integrate reprezintă un complex de acţiuni intersectoriale, coerente şi strâns
legate între ele, care converg spre un obiectiv comun de dezvoltare a teritoriului şi care
necesită o abordare unitară a etapelor de implementare. Această definiţie subliniază două
aspecte:
· Conceptul de programare integrată, trăsătura fundamentală a activităţilor cofinanţate
prin Fondurile Structurale;
· Regiunea ca punct principal dereferinţă văzut nu doar ca destinatar al iniţiativelor şi
acţiunilor de dezvoltare, ci şi din punct de vedere al valorificării potenţialului existent.
Proiectele integrate sunt incluse în Strategia Regională prin linii de intervenţie
(teritoriale, sectoriale şi de filieră) şi prin metode de programare (concertare, cooperare între
actorii publici şi privaţi). Aceste proiecte vor fi realizate atât prin concentrare, cât şi la nivel
regional sau subregional, acolo unde un obiectiv de dezvoltare este comun mai multor zone,
chiar şi neînvecinate: proiectul integrat extins uneşte astfel mai multe realităţi locale, sub
forma unor filiere de producţie, circuite, itinerarii, reţele sectoriale sau tematice.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
22
VIZIUNEA STRATEGICA A PDR SUD-EST
Regiunea Sud-Est este o regiune atractivă, un spaţiu economic stabil şi diversificat,
capabil să asigure prosperitatea populaţiei, în care disparităţile de dezvoltare faţă de alte
regiuni au fost reduse.
Obiectiv general
Obiectivul general al Strategiei de dezvoltare a Regiunii Sud-Est este acela de a
promova dezvoltarea durabilă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei, astfel încât aceasta să
devină o regiune competitivă pe termen lung şi atractivă pentru investiţii, cu valorificarea
patrimoniului de mediu, a resurselor uman e superior calificate, crearea de noi oportunităţi de
ocupare a forţei de muncă şicreşterea semnificativa a PIB-ului regional până în 2020, până la
90% din media naţională. Strategia este formulată prin integrarea problemelor teritoriale cu
cele sectorial le, precum şi ţinând seama de sustenabilitatea tuturor acţiunilor propuse într-un
context menit să asigure şanse egale şi incluziunea socială
Într-un context de globalizare şi trecere de la societatea agricolă şi industrială la
societatea post-industrială, obiectivele de dezvoltare ale Regiunii Sud -Est urmăresc un
echilibru delicat între preocupările de egalitate şi cele de competitivitate economică. Acest
lucru va fi realizat printr-o serie de activităţi care se adresează în special infrastructurii şi
serviciilor necesare pentru dezvoltarea durabilă economică şi socială.
Problemele asociate cu accesibilitatea, mobilitatea şi mediul sunt de o importanţă vitală
pentru dezvoltarea eco-durabilă a regiunii şi pentru bunăstarea populaţiei. Acesta este motivul
pentru care investiţiile publice trebuie să continue să se concentreze asupra transportului şi
infrastructurii de mediu.
Obiective Specifice
· Obiectiv specific 1: Creşterea atractivităţii şi competitivităţii zonelor urbane promovând
modernizarea infrastructurii din mediul urban, conservarea, protejarea, promovarea şi
dezvoltarea patrimoniului istoric şi cultural și îmbunătățirea calității mediului în zonele
urbane.
· Obiectiv specific 2: Îmbunătăţirea accesibilităţii, mobilităţii şi conectivităţii în regiune,
prin crearea unui sistem multimodal de transporturi bazat pe principiile durabilităţii,
inovării şi securităţii, capabil , să asigure legături rapide şi eficiente cu pieţele
internaţionale, valorificând poziţia geo-strategică deosebită a regiunii, cu accent deosebit
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
23
pentru racordarea optimă a regiuni la sistemele teritoriale învecinate pentru fluidizarea
maximă a circulaţiei bunurilor, persoanelor şi informaţiilor, asigurând un standard
european al infrastructurilor.
· Obiectiv specific 3: Realizarea unui sistem teritorial deschis şi competitiv şi atenuarea
disparităţilor economice şi sociale intra şi interregionale prin stimularea dezvoltării
întreprinderilor şi productivităţii întreprinderilor prin utilizarea de produse şi procese
inovative, crearea condiţiilor favorabile pentru localizarea de noi investiţii şi întărirea
potenţialului celor existente prin dezvoltarea serviciilor de calitate destinate
întreprinderilor, sprijinirea creşterii economice a sectoarelor cu valoare adăugată
ridicată, precum şi prin creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă.
· Obiectiv specific 4: Creșterea atractivității regiunii ca destinație turistică prin
promovarea turismului regional integrat, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii
turistice și creșterea calității servicii lor turistice oferite.
· Obiectiv specific 5:Valorificarea eficientă şi durabilă a patrimoniului natural prin
crearea / modernizarea infrastructurilor necesare, precum şi prin implementarea unor
măsuri de protecţie a mediului şi de prevenire a riscurilor de mediu, pentru crearea de
noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de creştere a calităţii vieţii.
· Obiectiv specific 6: Crearea condiţiilor pentru o regiune eficientă în utilizarea
resurselor, prin creşterea eficienţei energetice si exploatarea potentialului regional
pentru productia de energie din surse regenerabile.
· Obiectiv specific 7: Creşterea ratei participării populaţiei în sistemul de învăţământ şi
de formare profesională asigurând o calitate crescută a serviciilor de educaţie şi de
forma re profesională, adaptate la noile cerinţe ale pieţei muncii, precum şi o
infrastructură şi dotări îmbunătăţite. Promovarea incluziunii sociale și combaterea
sărăciei prin creşterea calităţii serviciilor sociale, de sănătate și susţinerea activităţilor
specifice economiei sociale şi îmbunătăţirea infrastructurii şi dotărilor.
· Obiectiv specific 8: Modernizarea sectorului agricol şi piscicol și diversificarea
activităţilor rurale cu activități complementare agriculturii și pisciculturii , pentru
creșterea calității vieții în zonele rurale prin dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea
serviciilor de bază pentru economia și populația rurală.
· Obiectiv specific 9: Întărirea capacităţii administrative, prin dezvoltarea resurselor
umane în administraţia publică, prin îmbunătăţirea serviciilor publice şi prin
promovarea parteneriatelor la nivel regional şi local.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
24
· Obiectiv specific 10: Intensificarea cooperării transfrontaliere terestre și maritime, prin
valorificarea durabilă a potențialului uman, material și a resurselor de mediu existente în
zonele de graniță
PRIORITĂȚI DE DEZVOLTARE
Prioritatea 1. Dezvoltare urbană durabilă integrată
Prioritatea 2. Dezvoltarea infrastructurii de transport la nivel regional
Prioritatea 3. Îmbunătățirea competitivității economiei regionale, in contextul promovarii
specializarii economice inteligente
Prioritatea 4. Îmbunătățirea calității turismului la nivel regional
Prioritatea 5. Conservarea şi protectia mediului inconjurator
Prioritatea 6. Îmbunătățirea eficienţei energetice şi utilizarea resurselor regenerabile
Prioritatea 7. Îmbunătăţirea calității în domeniile educaţie, sănătate și incluziune socială
Prioritatea 8. Valorificarea superioară a resurselor din mediul rural
și modernizarea economiei rurale
Priotitatea 9. Îmbunătăţirea resurselor umane la nivelul regional, în contextul specializă
rii regionale inteligente
Prioritatea 10. Promovarea cooperarii transfrontaliere și interregionale.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
25
CAPITOLUL II
DESCRIERE
COMUNA VALEA SĂRII
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
26
CAPITOLUL II
Aşezarea geografică
COMUNA VALEA SĂRII este situată în judeţul Vrancea , la o distanţă de 50 km de
Focşani municipiu reședință de județ. Comuna este străbătută de drumul naţional DN 2D care
face legătura între Focşani şi Braşov; distanţă până la Vidra este de 10 km, iar în extremitatea
vestică, până în judeţul Covasna sunt de 40 km.
Așezată în zonă depresionară subcarpatică de-a lungul râului Putna pe o lungime de 11
km, Comuna Valea Sării este compusă din satele : Valea Sării - satul reşedinţă de comună,
Mătăcina, Colacu, Poduri și Prisaca.
II.1. CONSIDERAŢII GEOGRAFICO - ISTORICE GENERALE
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
27
Prima atestare documentară a comunei ar
fi anul 1623. La prima lege administrativă din
1664 au fost două comune, Valea Sării compusă
din satele Mătăcina, Gornetul , Valea Sării şi
Prisaca şi comuna Colacu compusă din satele
Poduri şi Colacu .
De la 1864 şi până în prezent s-au petrecut
trei modificări d.p.d.v administrativ:
· De la 01 ianuarie 1930 lână la 01
iunie 1941 comuna Colacu a fost arondată la comuna Tichiriş .
· De la 01 iulie 1941 până la 31 decembrie 1945 Comuna Valea Sării este arondată
la comuna Colacu cu sediul în Colacu.
· De la 01 ianuarie 1946 până în prezent comuna Colacu este arondată la Comuna
Valea Sării având reşedinţa în Valea Sării.
Cele mai vechi aşezări (sate) din cuprinsul comunei, ca vechime, după tradiţii şi
documente, sunt Gornetul, Chiliile, Colacu şi Poduri.
Satul Gornetul este desfiinţat la această dată, locuitorii acestuia au roit cu timpul în
satele Colacu , Valea Sării şi Mătăcina. Chiliile aparţine astăzi de satul Prisaca după care ar fi
satul Mătăcina. Despre satele Colacu şi Poduri pentru prima dată se vorbeşte în documente în
anul 1673 într-un „ zapis „.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
28
SATUL VALEA SĂRII
Satul Valea Sării este una dintre cele mai vechi localități din Vrancea. Conform
documentelor vremii satul este menționat pentru prima dată într-un document din 1522. Alte
documente dau ca data de întemeiere a satului anul 1523, cu mențiunea că localitatea era mult
mai veche, din timpul marelui domnitor Ștefan.
Numele Valea Sării vine de la Pârâul Sarat care curge de la NV spre SE, iar în drumul
lui traversează un masiv de sare. După ce desparte satul Colacu de Mătăcina , Pârâul Sărat se
varsă în râul Putna.
In preajma localităţii Valea Sării s-a aflat un vechi sat numit Cătunul care a fost asimilat.
Aici a trăit Sandu Buchilă vechi luptător în procesul dezrobirii Vrancei de sub jugul boieresc.
In localitatea Valea Sării, la Podul Sării, în zona în care se adunau apele pâraielor
Poieniţa Grecul și Gurmetul, se află o zonă bogată în sare care a fost exploatată din timpuri
străvechi de locuitorii vrânceni. Localitatea Valea Sării era considerată în anul 1883 cel mai
mare rezervor de sare din Vrancea.
Satul Valea Sării nu a avut biserică până în anul 1990. La iniţiativa unor credincioase s-a
hotărât construirea unui lăcaş sfânt în apropierea şoselei naţionale. In anul 1988 în ciuda
piedicilor puse de vechiul regim comunist, preotul Simeon Cabă, pune temelie bisericii cu
hramul „Pogorârea Sfântului Duh" din localitatea Valea Sării.
Lăcaşul este unul impunător, construit în stil tradiţionalist moldovean cu contraforturi
solide și două turnuri impunătoare. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor cochet.
Lucrările de pictură și sfinţirea bisericii s-au realizat în anul 1990.
Prima şcoala din localitatea Valea Sării a fost înfiinţată în anul 1877 la solicitarea
locuitorilor din comună care în cererea lor către prefectură menţionau: „să fie ajutaţi de către
stat la cheltuieli. In scurt timp şcoala a fost închisă pe motiv că nu era capabilă să-şi întrețină
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
29
învățătorii. In anul 1902 în satul Valea Sării se va ridica un local pentru şcoala cu o sala de
clasă și cancelarie construită din piatra și învelită cu gondolă. In septembrie 1965 se dă în
folosinţă noul local de şcoală din localitatea Valea Sării cu patru săli de clasă. In perioada
anilor 1974 -1975 localul școlii din Valea Sării va fi extins cu încă două săli de clasă.
In anul 2012 Şcoala cu clasele I-III Valea Sării a devenit printr-o decizie a Consiliului de
administraţie al şcolii şi apoi a Consiliul Local Valea Sării din luna septembrie, Şcoala
Gimnazială „Vasile Ieftimescu" Valea Sării.
Învăţătorul Vasile Ieftimescu s-a născut la 10 martie 1849 în comuna Valea Sării, fiind
cunoscut după ce a dus o muncă susţinută pentru: promovarea şcolii populare, ridicarea
nivelului cultural al sătenilor de pe plaiurile vrâncene, dar mai ales, pentru întemeierea
Societăţii Învăţătorilor.
Monumentul eroilor Valea Sării
COLACU
Fosta reşedinţa de comună- satul Colacu se află situat la 6 km de Vidra și 2 km de Valea
Sării.
Aşezat pe locul unei păduri străvechi numită iniţial Groapa Lupului, satul Cola este acum
unul dintre cele mai vechi sate ale Graniţei. Datorită necunoaşterii scrisului prima atestare
documentară apare într-un zapis în anul 1673.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
30
Numele satului vine de la cotu cel mare al râului Putna din apropierea satului, care avea
forma unui colac reunit. Colacu pe care apele îl făceau în jurul aşezării dispare odată cu
construcţia şoselei naţionale care modifică cursul râului Putna pe actuala vale.
In decursul istoriei satul Colacul a format alături de satele Poduri, și/sau Prisaca, Valea
Sării, comuna Colacu. Actuala formă de organizare cu satul Colacu în componența comunei
Valea Sării datează din 1946 -1950.
Biserica din satul Colacu cu hramul Sf. Voievozi s-a zidit din temelie în anul 1874 de
obştea satului. In anul 1927 s-au executat lucrări de reparaţii. Cutremurele din anii 1940 și
1977 au produs avarii însemnate care au necesitat alte lucrări de reparaţii. In anul 1989 prin
străduința preotului Costică Cornu s-au executat lucrări de consolidare. Prin strădania
credincioşilor, în anul 1994, a început pictura bisericii în tehnica frescă, ca în anul următor,
1995 să aibă loc sfinţirea sfântului lăcaş.
Din documentele de arhiva reiese că pe actualul loc unde se află biserica din Colacu a
existat înainte de 1800, un lăcaş sfânt dărâmat de cutremur. Conform notelor învățătorului C.
Petra cum aceasta a fost reconstruită în 1810 și modernizată în anul 1850.
In anul şcolar 1865 -1866 în localitatea Colacu se va înfinița prima şcoală de pe raza
actualei comune Vale Sării, școală care va funcţiona într-o sala în casele unui gospodar din
sat. Şcoala va funcţiona regulat, dar trece și prin etape în care a fost închisă. In anul 1903 în
satul Colacu se va înălţa un nou lăcaş pentru şcoală cu o clasă și cancelarie.
Demersuri pentru reconstrucţia scolii din Colacu au început înca din 1923, astfel că în
anul 1928, şcoala din Colacu avea două săli de clasă, cancelarie și sală de festivităţi. Mai
târziu, în anul 1941 în localitate începe să funcţioneze și cantina şcolară.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
31
In septembrie 1973 se dă în folosinţă noul local al școlii din Colacu cu patru săli de
clasă.
Casa muzeu din Colacu a fost construită în anul 1973 la iniţiativa unui grup de inimoşi
intelectuali și locuitori din Colacu. Casa este construită din lemn și pământ pe temelie din
piatră. La realizarea ei s-a avut în vedere păstrarea elementelor populare specifice locului. In
casa muzeu sunt expuse obiecte de uz casnic folosite într-o gospodărie țărănească, obiecte ce
erau folosite de gospodari în activitatea de păstorit sau în activităţile agricole. De asemenea
casa adăposteşte un adevărat tezaur naţional: costume naţionale (cămăşi ce aveau peste 80 de
ani la inaugurare), lada de zestre, buciume, cavale, fluiere, adevărate bijuterii de artă populară,
o icoană din lemn care avea atunci pe peste 100 de ani, precum și multe obiecte specifice
donate de locuitorii satelor comunei Valea Sării.
SATUL PODURI
Satul Poduri este atestat pentru prima dată în anul 1742. Acesta a ţinut aproape
întotdeauna de satul vecin Colacu. Conform documentelor vremii satul a fost un cătun al
vecinului mai mare Valea Sării.
Într-o hartă a comunei Valea Sării apare satul Poduri ce aparţinea de comuna Colacu.
Satul Poduri a asimilat cătunul Toaca, pomenit de folclorişti încă din vremea năvălirilor
turceşti. La Toaca se află cea mai curată vană de sare naturală. De asemenea Poduri a asimilat
si satul Lunca care apare într-o harta întocmită la 1939 ca aparţinând comunei Colacu
Fondatorul bisericii din Poduri a fost părintele Negău Genea din Mera în preajma anilor
1783 - 1875.
Biserica va fi refăcut din temelii în anul 1897 și închisă în 1904, deoarece nu prezenta
siguranţă pentru enoriaşi.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
32
In anul 1912 s-a zidit biserica cu hramul Buna Vestire de către credincioşi din Poduri. In
decursul anilor, acestui sfânt lăcaş i s-au făcut reparaţii și modificări. In anul 1996 s-a adăugat
o catapeteasmă și a început pictura în tehnica fresco, iar în anul 2002 a fost adăugat pridvorul.
In anul 1922 se hotărăşte ridicarea unui nou lăcaş de şcoală cel vechi nemaiputând fi
folosit deoarece suferise mari pagube în timpul războiului. Construcţia scolii s-a finalizat în
1927. In anul 1930 apar în şcoala Poduri clasele complementare VI-VII. In anul 1940 se fac
demersuri pentru deschiderea unei cantine.
In perioada anilor 1945 - 1946 cursurile vor fi asigurate de către preotul satului. Şcoala
Poduri va funcţiona neîntrerupt până în anul 2010. In anul şcolar 2010-2011 activitatea școlii
încetează din lipsa de copii.
SATUL PRISACA
Satul Prisaca s-a format prin desprindere din satul Valea Sării fiind un cătun al acestuia,
la fel ca și satul Poduri. Satul figurează alături de Valea Sării într-o hartă tipărită în
Amsterdam, în 1783 pentru Statul Major al Rusiei.
Vechimea satului este mult mai mare având în vedere vechimea bisericilor care au
existat de-a lungul timpului pe aceste locuri. Fiind mai mic, atestarea documentară s-a făcut
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA, COMUNA VALEA SĂRII, JUDEȚUL VRANCEA
33
mai târziu. In preajma localităţii Prisaca s-a aflat satul Pârâul Chilii, asimilat ulterior de acesta.
Pârâul Chilii este considerat una din cele mai vechi aşezări din comun, numele lui venind de

Înapoi


Warning: Unknown: open(/var/cpanel/php/sessions/ea-php56/sess_2gprkcfrq3brkntjouvummf2a4, O_RDWR) failed: Disk quota exceeded (122) in Unknown on line 0